Ligamentele articulatiei soldului0 Comments

Publicat in:
Etichete: corpul omenesc, femur, ligamente, Ligamentele articulatiei soldului, ruptura de ligamente

ligamentele-soldului

ligamentele-soldului

Articulaţia şoldului este înconjurată şi protejată de o capsulă articulară groasă, de natură fibroasă. Capsula este destul de flexibilă încât să permită o serie largă de mişcări, dar este întărită de un număr de ligamente puternice.

Ligamentele articulaţiei şoldului sunt părţi îngroşate ale capsulei articulare, ce se întind de la marginea acetabulului, în jos, către colul femural. Aceste ligamente, care,în ansamblu, formează o spirală de la osul coxal către femur, sunt denumite în funcţie de osul de care sunt legate: ligamentul iliofemural, ligamentul pubofemural, ligamentul ischiofemural.

MIŞCĂRILE SI STABILITATEA ARTICULAŢIEI

Tipul de articulaţie sferică specific articulaţiei şoldului permite o mobilitate foarte mare, fiind depăşită doar de mobilitatea articulaţiei umărului. Spre deosebire de umăr, totuşi, această articulaţie trebuie să fie foarte stabilă deoarece reprezintă un punct important de descărcare a greutăţii corpului. Articulaţia şoldului este capabilă de următoarele mişcări:

■    Flexie (înclinare înainte, cu genunchiulîn sus);
■    Extensie (întinderea membrului inferiorîn spatele corpului);
■    Abducţie (mişcarea membrului inferior către exterior, în lateral);
■    Adducţie (mişcarea membrului inferior către linia de mijloc a corpului);
■    Rotaţie, care este mai largă atunci când membrului inferior este flectat.

Articulaţia şoldului este îmbrăcată de o capsulă fibroasă. Această capsulă este întărită de o serie de ligamente ce coboară în spirală de la osul coxal către femur.

Ligament -ischiofemural

Un ligament voluminos, ce este situat în partea posterioară a articulaţiei şoldului; previne hiperextensia.

Şoldul a fost prima articulaţie care a fost protezată cu succes (înlocuirea artificială a articulaţiei), prima proteză de şold fiind montată de către Sir John Charneleyîn 1963.

Deşi articulaţia şoldului este, în general, o articulaţie foarte stabilă, ea este susceptibilă la leziuni, ca urmare a traumatismelor sau artritei, cu consecinţe invalidante. Prin protezarea chirurgicală a articulaţiei şoldului este posibilă îmbunătăţirea semnificativă a mobilităţii şi scăderea durerilorîn articulaţie.

Această radiografie arată un şold stâng protezat. Proteza constă într-o cavitate articulară de plastic, aplicată la nivelul pelvisului şi dintr-o proteză metalică ce se cimentează ia femur.

In timpul intervenţiei chirurgicale, capulfemural degradat şi colul femural sunt înlocuite de o proteză metalică, ce se consolidează de femur, cu ajutorul unui ciment osos special. Acetabulul de pe osul coxal este înlocuit de o cavitate de plastic, care este şi ea cimentată, la pelvis.

In mod obişnuit protezele de şold au o durată de viaţă de aproximativ 10 ani şi de aceea nu sunt potrivite pentru persoanele tinere, active. Durata de viaţă a protezelor creşte odată cu îmbunătăţirea calităţii materialelor din care sunt ele alcătuite şi cu îmbunătăţirea tehnicilor de montare a lor, astfelîncât un număr căt mai mare de pacienţi să poată beneficia de pe urma lor.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Ligamentele articulatiei soldului

Lasă un răspuns

Schimba setarile cookie!