>Inima constituie o pompă musculară puternică prin care sângele curge numai înainte. Refularea sângelui este împiedicată de cele patru valve cardiace, care deţin un rol vitalîn menţinerea circulaţiei.
Fiecare din cele două jumătăţi ale inimii, este înzestrată cu două valve. Astfel, între atriul şi ventriculul drept, se află valva tricus-pidă, iar la joncţiunea dintre ventriculul drept şi trunchiul pulmonar, se află valva pulmonară, în partea stângă întâlnim valva mitrală, care separă atriul de ventricul, iar între ventricul şi aortă se găseşte valva aortică.
VALVELE TRICUSPIDĂ Şl MITRALĂ
Valvele tricuspidă şi mitrală sunt cunoscute şi sub numele de valve atrioventriculare, deoarece se găsesc între atriile şi ventriculele din fiecare parte a inimii. Ele sunt alcătuite din ţesut conjunctiv dens acoperit de endocard, stratul subţire de ţesut care căptuşeşteîntre-gul cord. Suprafaţa superioară a valvelor este netedă, în timp ce pe suprafaţa inferioară se află inserţiile cordaje lor tendinoase.
Valva tricuspidă are trei cuspide, sau valvule (plici]. Spre deosebire de ea, valva mitrală are numai două cuspide, fiind cunoscută şi sub denumirea de valvă bicuspidă; numele de „mitrală” vine de la asemănarea ei cu o mitră episcopală.
BĂTĂILE INIMII
In cursul contracţiei, cordul nor mal emite un zgomot cu două componente (descris uneori ca „lup-dup”), care poate fi auscultat cu ajutorul unui stetoscop. Prima componentă este produsă de închiderea valvelor atrioventriculare, în timp ce a doua se datorează închiderii valvelor pulmo nare si aortice.
Valva tricuspidă deschisă
Permite curgerea sângelui din atriul drept în ventriculul drept.
In cursul slstolel, ventriculul se contractă, iar valvele aortică şi pulmonară se deschid, permifând ejecţia sângelui (împingerea lui afară din inimă).
In cursul diastolei, miocardul (muşchiul cardiac) ventricular se relaxează. Valvele mitrală şl tricuspidă se deschid, permiţând astfel curgerea sângelui din atrii, pentru a umple ventriculii.
Pe marginile şi suprafeţele inferioare ale valvelor tricuspidă şi mitrală se inserează numeroase structuri tendinoase subţiri de colagen cordajele tendinoase – care au traseu descendent către muşchii papilari, care se proiectează de pe pereţii musculari în cavitatea ventriculară.
ROLUL CORDAJELOR TENDINOASE
Aceste cordaje acţionează ca nişte cabluri de ancorare a valvelor şi împiedică cuspidele să se deschidă sau să bombeze în interior ca o umbrelă, din cauza presiunii crescute pe care o are sângele în cursul contracţiei ventriculare. Cordajele ataşate pe cuspide învecinate acţionează şi în scopul menţinerii acestor cuspide strâns legate una de alta în cursul contracţiei ventriculare, astfel încât sângele să nu poată regurgita printre ele, când sunt închise.
Cordajele tendinoase ale valvei mitrale prind cuspidele valvulare de muşchii papilari, care, la rândul lor, se insera pe pereţii ventriculari.
