Alăptarea la sân a copilului0 Comments

Alăptarea la sân asigură bebeluşilor o sursă de hrană bogată şi de calitate. Când un bebeluş este hrănit pentru prima dată cu lapte de sân, ia naştere una dintre cele mai intime relaţii dintre mamă şi copil.

Una dintre opţiunile imediate cu care se confruntă fiecare proas­pătă mămică este modul în care intenţionează să îşi hrănească bebeluşul – fie la sân, fie cu bibe­ronul.

MODIFICĂRILE SÂNULUI

Modificările care apar în cursul sarcinii la nivelul sânilor pregă­tesc viitoarea mamă pentru pro­ducerea laptelui, care începe pe deplin, la scurt timp după naştere.

In cursul sarcinii, nivelul hormonal crescut de estrogeni, progesteron şi prolactină stimulează glan­dele mamare să producă colostru, sau „primul lapte”, la scurt timp după naştere. Acesta este un lichid de culoare gălbuie, bogat în prote­ine şi anticorpi, care protejează nou-născutul de diverse infecţii. Protecţia se menţine până când propriul sistem imun al bebeluşu­lui devine mai activ.

Alăptarea la sân poate fi dureroasă pentru mamă, dar, în timp, atât mama cât şi copilul pot avea beneficii în urma acestui proces.

HRĂNIREA

După circa trei zile, glandele mamare încep să producă laptele adevărat care va constitui cea mai bună sursă de hrană pentru bebeluşi, deoarece are un conţinut per­fect echilibrat, format din proteine, grăsimi, minerale şi vitamine.

Adevăratul mi racolai laptelui de sân constă în faptul că se modifică din punct de vedere al compoziţiei în cursul unei alăptări, a unei zile şi pe parcursul mai multor luni. Laptele este astfel perfect adaptat necesităţilor bebeluşului.

Alăptarea la sân asigură copilului o sursă perfect echilibrată de proteine şi anticorpi. Contactul strâns între mamă şi copil îi apropie şi mai tare pe aceştia.

Alaptarea – UN PROCES DE ÎNVĂŢARE

Deşi alăptatul la sân poate părea unul dintre cele mai naturale reflexe, pentru multe femei poate fi privit cu anxietate.

Unele mame pot să nu se împace cu ideea că îşi vor hrăni copilul la sân. Altele, deşi au luat hotărârea să îşi alăpteze copilul, pot constata că nu sunt capabile din punct de vedere fizic să o facă. Acest lucru se datorează de obicei faptului că factorii hormonali care stimu­lează reflexul de „eliberare”, care permite apariţia secreţiei lactate, sunt supresaţi de anumiţi factori psihici, ca de pildă stresul şi anxie­tatea.

Multe dintre mame, mai ales cele care alăptează pentru prima oară, vor trebui să fie încurajate şi liniştite de partenerul lor.
Alăptatul la sân poate fi conside­rat un rezultat al unei triple combi­naţii constând din instinct, reflexe şi învăţare şi poate fi nevoie de un anumit timp până când mama va deveni încrezătoare şi se va aco­moda cu acest mod de hrănire a copilului său.

LEGĂTURA MAMĂ-COPIL

Pe lângă asigurarea unei surse optime de nutriţie, alăptatul la sân reprezintă şi o componentă inestimabilă a procesului de for­mare a legăturilor dintre mamă şi copil. Momentele intime petrecute în cursul alăptării bebeluşului, contribuie la formarea unor pro­funde legături psihologice şi fizice între mamă şi copilul ei. instinc­tele materne se accentuează pe măsură ce mirosul bebeluşului şi atingerea pielii lui devin tot mai familiare.

DISCONFORTUL alaptatului

Unele mame pot resimţi primele zile de alăptat ca foarte dure­roase, dar acest lucru este gene­rat de obicei de tehnica defici­tară. Merită să se persevereze în această privinţă, deoarece, în timp, majoritatea mamelor vor ajunge să stăpânească modalita­tea cea mai potrivită de alăptare pentru ele şi copilul lor.

Laptele produs de sânii mamei îşi schimbă compoziţia de-a lungul timpului. Acest fenomen are ca scop asigurarea necesităţilor nutriţionale ale bebeluşului în primele luni de viaţă.

AVANTAJELE ALĂPTATULUI LA SÂN

Alăptatul la sân satisface multe dintre necesităţile imediate ale bebeluşului. Astfel, acesta este hrănit, încălzit, ţinut în braţe şi atins de mamă.

Alăptatul la sân oferă de ase­menea multe avantaje şi mamei. Multe dintre femei sunt conştiente de comoditatea alăptatului la sân. Laptele este permanent disponi­bil, iar sterilizarea nu reprezintă o problemă. Acest lucru poate fi util în special când familia este plecată de acasă şi nu mai este nevoie să se îngrijească de împachetarea a numeroase lucruri.

PĂRERI PRIVIND ALĂPTATUL LA SÂN

In ciuda numeroaselor avantaje, nu toată lumea susţine alăptatul la sân.

Unele femei găsesc ideea de aîşi utiliza sânii pentru hrănirea copii­lor lor, drept neplăcută sau chiar jignitoare. 0 altă problemă este că unele persoane din jur pot fi ofen­sate de faptul că mamele îşi hră­nesc bebeluşii într-un loc public. De cele mai multe ori se aşteaptă ca mamele care alăptează să fie cât de discrete posibil când se află în public, să îşi descopere câte un singur sân şi să se acopere imediat cum copilul a terminat.

Acest punct de vedere este îmbrăţişat în special de bărba­ţii care au dificultăţi în disocierea sânilor din punct de vedere sexual şi matern. Există numeroase exemple de femei care au fost date afară din restaurante pentru că îşi alăptau bebeluşii în public.

Alimentele solide pot fi introduse în alimentaţia bebeluşului între patru şl şase luni. Părinţii trebuie să se asigure că aceste alimente sunt bogate în vitamine şi minerale.

Alăptatul la sân poate fi foarte comod. El oferă adeseori mamei posibilitatea să îşi hrănească bebeluşul fără a se preocupa de măsuri de igienă sau sterilizare.

Influenta asupra LIBIDOULUI (APETITUL SEXUAL)

Multe dintre mame devin foarte pre­ocupate de hrănirea copilului, astfel că sunt dominate, în mod natural de altfel, de sentimente materne.

Hormonii responsabili de sti­mularea şi producerea laptelui au şi un efect de supresie a libidou-lui, astfel că este un lucru obişnuit ca în aceasta perioadă, mamele să prezinte o diminuare a libidoului.

Mai mult, unele mame pot găsi dificil să împace rolul de mamă cu cel de femeie. Acest lucru poate duce la tensionarea relaţiei dintre mamă şi partenerul său.

AVANTAJE FIZICE

Alăptarea la sân aduce totuşi şi unele avantaje fizice, ca de pildă oprirea apariţiei ovulaţiei prin pre­zenţa prolactinei în circulaţia san­guină (hormonul responsabil de secreţia lactată). Mama are ast­fel posibilitatea să se bucure de o întrerupere temporară în apariţia menstruaţiilor şi a modificărilor hormonale şi emoţionale asociate.

ROLUL TAŢILOR

Este destul de obişnuit ca taţii să se simtă excluşi într-un fel din cadrul relaţiei intime create între mamă şi copilîn cursul alăptării.

Mama poate simţi că în interio­rul ei se dă o luptă pentru afecţi­unea acordată celor apropiaţi; cu toate acestea, încurajarea parte­nerului ei să stea cu ea în cursul alăptării îl poate ajuta pe acesta să se simtă mai implicat în procesul deîngrijire a bebeluşului.

HRANA SOLIDĂ

Există numeroase mame care îşi fac probleme asupra momentu­lui de întrerupere a alăptării (înţăr­care), deoarece acesta nu are o dată fixă. Unele mame se opresc din alăptat după patru luni şi încep să îi introducă alimente solide (diversifi­care), în timp ce altele se pot decide să amâne momentul cât mai mult.

Incheierea procesului de alăp­tare constituie de obicei un moment trist pentru mamă, deoa­rece marchează finalul unei peri­oade de mare apropiere între ea şi copilul său.

Relaţia mamă-copil poate fi foarte intensă şi poate exclude tatăl. O Implicare activă poate extinde această relaţie de intimitate la toţi membrii familiei.

Author: Corpul Uman
Google