Copii născuţi înainte de termen
Aproape 8 % dintre copii se nasc prematur. Datorită progreselor medicinii, o mare parte dintre ei supravieţuiesc. Totuşi, sechelele naşterii premature pot fi numeroase, în special pentru copii născuţi cu mult înainte de termen.
Definiţie
O sarcină normală durează 9 luni, sau, dacă preluăm termenul medical utilizat în mod obişnuit, 41 de săptămâni de amenoree (absenţa menstruaţiei).
Concepţia realizându-se la două săptămâni de la menstruaţie, copilul are la naştere vârsta de 39 de săptămâni. Prematuritatea este definită ca naşterea înainte de sfârşitul lunii a 8-a de sarcină (37 de săptămâni de amenoree).
Un copil este considerat născut cu mult înainte de termen atunci când naşterea survine înainte de sfârşitul lunii a 7-a de sarcină (32/33 de săptămâni de amenoree). Aproape 8 % dintre copii se nasc prematur şi conform datelor statistice dintre naşteri. Incepând cu perioada anilor ’90, a apărut o noţiune nouă: copii născuţi cu foarte mult timp înainte de termen (copii născuţi între săptămânile 22 şi 28). Aceste naşteri sunt rodul progreselor medicinii, care permit salvarea copiilor cu vârste din ce în ce mai mici, imaturi. Totuşi, în cazul acestor copii, sechelele sunt numeroase. Se estimează că procentul de copii născuţi cu mult înainte de termen este de 0,4 % din totalul naşterilor.
Consecinţe
► La nivel fizic
Cu cât copilul se naşte mai devreme, cu atât organele sale sunt mai puţin maturate.
Plămânii săi sunt insuficient dezvoltaţi, astfel că el nu poate respira bine şi se oxigenează greu.
Ficatul său nu este complet funcţional (copilul face icter repetat).
► El nu ştie să sugă, înghite cu dificultate, digeră greu şi regurgitează.
El nu produce o cantitate suficientă de sânge (din acest motiv, uneori, este necesară tranfuzarea lui), suferă de numeroase disfuncţii metabolice (reglarea metabolismului glucidic, a calciului sanguin, a sodiului, etc.).
Sistemul său imunitar nu este deloc capabil să reacţioneze la agresiunile mediului înconjurător.
► La nivel psihic
Pe lângă diferitele probleme de sănătate cu care se confruntă adesea aceşti copii (insuficienţă respiratorie, renală, cardiacă, deficienţe de auz sau de văz, infecţii repetate), copilul poate fi victima, pe termen mai lung, a unor sechele psihologice, intelectuale sau motorii (hiperactivitate, tulburări legate de coordonarea mişcărilor, dificultăţi de învăţare, dislexie, retard intelectual, tulburări legate de atenţie, creşterea staturală încetinită). Copilul prezintă, de asemenea, un risc sporit de „moarte subită”.
► Pe termen lung
După un debut în viaţă adesea destul de dificil, copii născuţi prematur devin, în general, „copii ca toţi ceilalţi”. în perioada de 3 ani imediat următoare, ei recuperează întârzierea staturală, şi chiar cresc în ritmul celorlalţi copii. în schimb, pronosticul este mai puţin favorabil pentru copii care se nasc cu mult înainte de termen. Un studiu realizat de Spitalul Universitar, în anul 2 000, arată că numai 50 % dintre ei ajung la vârsta de 2 ani, fără sechele. Mai mult, în cazul copiilor născuţi prematur, cu vârste de până la 28 de săptămâni, mortalitatea atinge un procent de 25 până la 30 %, şi un procent de 15 până la 20 % dintre aceşti copii rămân cu sechele grave. Totuşi, progresele medicale determină ameliorarea acestor statistici.
Cauze
Factorii agravanţi
Pentru un sfert dintre cazurile de prematuritate nu se cunoaşte cauza, dar anumiţi factori accentuează aceste riscuri. Dintre aceştia amintim:
– vârsta mamei (sub 18 ani sau peste 35 de ani)
– tabagismul şi/sau alcoolismul
– sarcină multiplă (gemeni, tripleţi etc.)
– deschiderea colului uterin
– oboseala excesivă
– deplasările zilnice
– statul în picioare pe durate mari de timp…
► Cauzele medicale
Anumite patologii ale mamei (diabet, toxemie gravidică, infecţii genitale, etc.) sau chiar afecţiuni fetale (copil care se mişcă din ce în ce mai puţin, care nu mai creşte, etc.) pot determina medicii să declanşeze naşterea înainte de termen.
Secţii la cele mai înalte standarde
Imediat după naştere, copilul născut prematur este transferat la o secţie de neonatalogie.
O protecţie maximă
Dacă este născut înainte de 35 de săptămâni, copilul este pus în incubator, pentru ca el să fie ferit de infecţii, să ia în greutate, să fie protejat (în special împotriva frigului, deoarece corpul său nu reglează temperatura), şi, dacă este necesar, el va beneficia de asistenţă respiratorie. El va fi înapoiat părinţilor săi atunci când va atinge o greutate de peste 2 kg, iar curba sa de creştere va fi satisfăcătoare. Unităţi speciale sunt amenajate astfel încât, în ciuda mediului spitalicesc destul de neprimitor, mama să poată fi cât mai prezentă posibil, precum şi pentru a se favoriza dezvoltarea senzorială a copilului.
► Inainte de naştere
în paralel, s-au dezvoltat secţii pentru „sarcini cu riscuri sporite” unde se încearcă întârzierea la maxim a sarcinii şi accelerarea maturării in utero a organelor fătului. Astfel, există tratamente care permit stimularea plămânilor, astfel încât ei să fie capabili să producă „surfactant” (substanţa necesară respiraţiei aeriene).
O asociaţie în ajutorul părinţilor
Fundaţia „Copii Sănătoşi – Copiii contează pe noi” este o fundaţie non-profit, înfiinţată în scopul reducerii numărului de nou-născuţi cu malformaţii congenitale, prevenind şi renunţarea la copiii cu astfel de afecţiuni.
Fundaţia „Copii Sănătoşi” le ajută pe viitoarele mame să-şi dea seama de pericolul pe care îl reprezintă malformaţiile congenitale, prin campanii de informare şi de educare. Viitoarelor mame le sunt explicaţi factorii de risc din perioada sarcinii: fumatul, abuzul de medicamente, consumul de alcool, administrarea de medicamente interzise sau alimentaţia incorectă. (www.fundatiacopiisanatosi.ro)