Dependenta0 Comments

Publicat in: Fără categorie


Dependenţa Simptomatologie

Dependenţa implică o necesitate impe­rioasă de a simţi o anume stimulare fizică sau psihică. Când accesul la această experienţă este întrerupt sau interzis apar tulburări fizice sau men­tale. Cei ce consumă droguri caută efectul plăcut pe care acest obicei îl creează, ceea ce tulbură echilibrul chi­mic din creier. Sistemul nervos reduce, în timp, răspunsul la drog, ceea ce duce la instalarea toleranţei, care la rândul ei determină nevoia de doze mai mari pentru obţinerea aceluiaşi efect.

SIMPTOMELE DE ABSTINENŢĂ

Simptomele de abstinenţă diferă, în funcţie de drogul implicat:
■ Atunci când un consumator depen­dent de substanţe excitante întrerupe consumul, simptomatologia include anxietate, depresie şi letargie.
■ întreruperea consumului de sub­stanţe depresive duce la anxietate, tre­mor şi crize convulsive.

Simptomele de abstinenţă apar în momentul în care persoana dependentă este privată de drogul respectiv. Apare o gamp de simptome, care cauzează disconfort fizic şi psihic.

Cauze
Dependenţa de droguri este influ­enţată de o serie de factori psiho­logici, inclusiv prin învăţare şi de caracteristicile personale ale indi­vidului.
Poftele nestăpânite – de exem­plu, asocierea dintre mâncare şi fumat, poate induce pofte nestăpâ­nite
■ Personalitatea – elementele relevante ale personalităţii includ nevoia de stimulare şi modul în care persoana răspunde la adver­sitate.
Factori sociali – comporta­mentele grupului de aceeaşi vâr­stă are un efect puternic în iniţierea şi menţinerea dependenţei. Majoritatea consumatorilor de dro­guri ilegale sunt tineri, deseori de sex masculin. Modelul tinde să fie o dependenţă timpurie de drogu­rile acceptate din punct de vedere social, cum ar fi nicotină şi alcoolul, care în unele cazuri este urmată de prizarea de cocaină şi folosirea canabisului sau a heroinei.

Dependenţa de droguri începe deseori cu dependenţa de drogurile acceptate social, cum este alcoolul. Consumul de alcool ca formă de socializare reprezintă un aspect central al vieţii pentru multe persoane.

De obicei stimulul este reprezen­tat de o substanţă care poate fi legală, cum ar fi nicotină, alco­olul, chiar şi ceaiul sau cafeaua, sau ilegală, cum ar fi canabisul sau heroina. Canabisul este cel mai folosit drog ilegal. Se consi­deră că o mare parte dintre per­soanele cu vârste sub 25 de ani au încercat măcar odată canabi­sul. Consumul de ecstasy, LSD şi cocaină este acum un aspect al petrecerilor tinerilor.

Istoricul dependenţei

Dependenţa nu este un feno­men nou. In secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea consumul de alcool era mai sigur decât cel de apă. Pe la mijlocul secolului 19, opiu­mul putea fi cumpărat în băcănii.

In anii 1950 şi 1960 amfetaminele erau cele mai folosite droguri şi deseori erau prescrise şi de medici, ca medicamente, la fel ca şi barbituricele. în anul 1975 pre­scrierea pe reţetă a tranchilizan­telor, a tabletelor pentru somn şi a stimulantelor a atins un vârf maxim.
în prezent există a anumită rezervă din partea medicilor în prescrierea acestor medica­mente, deoarece se ştie că ele pot crea dependenţă.

Heroina este unul dintre drogurile care dă cea mai puternică dependenţă. Abstinenţa de la acest drog poate determina apariţia crampelor musculare şi a tulburărilor psihice.

Diagnostic şi tratament

Drogurile recreaţionale folosite ilegal cuprind:
Stimulantele (amfetamine, ecstasy, canabis şi cocaina];
Depresante Ibarbituricele, tranchili­zantele, heroina); 33 Halucinogene (LSD).
Termenii precum „uz” sau „abuz” în legătură cu un drog sunt, în esenţă, o problemă de gradare şi perspectivă, dar cu siguranţă se poate spune despre un drog sau medicament că este folosit abuziv atunci când este folosit pentru alt scop decât cel presupus a fi terape­utic sau dacă consumul lor devine un aspect esenţial al vieţii individului. Se poate spune despre un alcoolic că abu­zează de alcool atunci când consumul acestuia îi afe ctează comportamentul, producând efecte fizice şi sociale pen­tru individ şi pentru cei din jur.

RECUNOAŞTEREA DEPENDENŢEI

Dependenţii de droguri pot folosi mai mult de un singur tip de drog. Depen­denţa poate fi recunoscută datorită apa­riţiei modificărilor comportamentale, somnolenţei, retragerii în sine, iritabili-tăţii, schimbărilor bruşte de dispoziţie, pierderea poftei de mâncare şi a inte­resului pentru activităţile şcolare sau recreaţionale. Aceste aspecte pot să fie datorate, desigur, şi altor cauze. Cele mai revelatoare ar putea fi pupilele în ac de gămălie şi descoperirea acelor de seringă şi a seringilor.
Este important ca părinţii să nu reac­ţioneze exagerat atunci când descoperă că un copil ia droguri. Deşi mulţi adoles­cenţi au o experienţă cu canabisul, puţini dintre ei ajung să folosească „drogurile grele”.

TRATAMENT

Tratamentultrebuie să se instituie cu aju­torul medicului de familie. Problemele de comportament asociate cu dependenţa ar putea necesita intervenţia psihologu­lui. Problemele fizice care apar ca rezul­tat al fumatului, consumului de alcool sau al celui de heroină pot necesita intervenţii terapeutice de alt tip.
Fenomenul în sine de dependenţă răspunde bine la metodele de gestio­nare care includ motivarea de a aban­dona obiceiurile şi de a împărtăşi stra­tegii care îl pot ajuta pe cel dependent să acţioneze în acest sens, la care se asociază uneori şi medicaţie.


Tratamentul celor dependenţi de droguri implică şi consilierea psihologică. Acest gen de tratament poate ajuta pacientul să renunţe la obiceiurile asociate consumului de droguri.

Prognostic

Deoarece atât drogurile, cât şi cei care le consumă diferă atât de mult, este dificil de prezis cât de gravă va fi afectarea ce rezultă din folosirea unui anumit drog. Fuma­tul poate duce la cancer pulmonar şi boli cardiace. Consumul exce­siv de alcool şi al drogurilor poate duce la consecinţe nedorite, iar dependenţa de acestea provoacă probleme cu siguranţă. Cei depen­denţi de orice substanţă, tind să devină prefăcuţi, egoişti şi să îi manipuleze pe cei din jur.
Efectele drogurilor asupra celor dependenţi de ele depind de tipul de drog:
■ Canabis – deşi majoritatea celor care îl folosesc nu păţesc nimic grav, consumul de canabis poate duce la accidente mortale. Consu­mul intens poate precipita apari­ţia unei boli psihotice acute, care cu timpul poate ceda. Unii consumatori cronici manifestă greutăţi la condu­sul automobilului şi deficit de con­centrare.
■ Heroina – consumul acestui drog se asociază cu risc de supradozaj şi deces. Pot să apară probleme res­piratorii şi constipaţie. Pericolele cele mai importante ţin de admi­nistrarea intravenoasă – folosirea în comun a acelor de seringă poate duce la transmiterea infecţiilor cu hepatită sau HIV.
■ Ecstasy – acest drog a fost aso­ciat cu decese la consumatorii tineri, posibil ca urmare a deshi­dratării.

Heroina poate fi administrată prin injectare intravenoasă, direct in sânge. Principalele pericole asociate cu consumul de heroină sunt infecţiile, cum ar fi cea cu HIV sau decesul prin supradoză.

Există dovezi foarte clare că tine­rii care abuzează de drogurile ilegale tind să fie consumatori de droguri legale la vârste fragede. Dacă tinerii ajung la sfârşitul perioadei de adolescenţă sau la începutul celei de-a doua decade de vârstă fără să fi experimentat un drog, şansele ca ei să o facă mai târziu se reduc mult.De aceea cea mai bună metodă de prevenire este con­siderată aceea de a descuraja tinerii să consume alcool şi să fumeze ţigări la vârste tinere.
Pentru cei dependenţi de alcool există programe de suport, utile în special pentru persoanele ce locuiesc singure: cei dependenţi învaţă în cadrul acestor programe să îşi reor­ganizeze viaţa, fără a recurge la consumul de alcool.

Grupurile de consiliere pot oferi informaţii şi sfaturi legate de dependenţă. Participarea la aceste întâlniri are ca scop depăşirea dependenţei.

Author: Corpul Uman
Google



Link-uri Sponsorizate

Dependenta

Lasă un răspuns