>Seifurile Organismului uman
Spaţii care contribuie la protejarea, izolarea şi susţinerea organelor interne, cavităţile corpului sunt separate unele de altele prin intermediul oaselor, muşchilor, ligamentelor, precum şi al altor structuri ale organismului. Există patru cavităţi principale: cavitatea craniană, cavitatea toracică, canalul vertebral şi cavitatea abdominopelviană.
Descrierea cavitatilor din corpul uman
► Cavitatea craniană
Aceasta este delimitată de oasele craniului şi adăposteşte encefalul.
► Canalul vertebral
Acesta este format din foramenele vertebrale ale coloanei vertebrale şi adăposteşte măduva spinării, pe care o protejează. Ca şi cavitatea craniană, aceasta este protejată de trei membrane protectoare, meningele.
► Cavitatea toracică
Aceasta este delimitată de coaste, de muşchii toracelui, de stern şi de partea toracică a coloanei vertebrale. Ea cuprinde:
► cavitatea pericardică.
► cavităţile pleurale situate între foiţele pleurei pulmonare, ce conţin o cantitate mică de lichid.
► mediastinul este partea valuableă a cavităţii toracice. Este situat între stern şi coloana vertebrală, şi între gât şi diafragmă, incluzând toate viscerele toracice, cu excepţia plămânilor. Inima, esofagul, traheea, timusul şi vasele sanguine mari sunt structuri ale mediastinului
► Cavitatea abdominopelviană
Această cavitate este sepa rată de cavitatea toracică prin intermediul diafragmei, un muşchi mare în kindă de dom, şi este situată între aceasta şi regiunea inghinală. Ea este delimitată de peretele abdominal şi de bazin. Cavitatea abdominopelvină este împărţită în două părţi:
► cavitatea abdominală, care cuprinde stomacul, ficatul, vezica biliară, intestinul subţire şi cea mai mare parte intestinului gros.
► cavitatea pelviană, care cuprinde vezica, partea terminală a intestinului gros şi organele genitale interne. Organele situate în cavitatea toracică şi în cavitatea abdominopelviană sunt grupate sub numele de viscere.
Diviziune abdominală
Pentru o localizare mai uşoară a numeroaselor organe abdominale pelviene, anatomiştii folosesc două metode de divizare a cavităţii abdominopelviene:
► Regiunile
Prin această metodă, cavitatea este împărţită în 9 regiuni, prin intermediul a 2 planuri transversale şi a 2 planuri verticale.
► Planul transversal advanced trece chiar deasupra coastelor, de-a lungul părţii inferioare a stomacului.
► Planul transversal inferior trece chiar deasupra şoldurilor.
► Planul parasagital stâng şi cel drept (ambele verticale) traversează,
fiecare dintre ele, centrul claviculei şi sunt mediale în raport cu mameloanele. Aceste patru planuri împart cavitatea abdominopelvină într-o parte mediană, mai mare, şi două părţi, mai mici, în partea stângă şi în partea dreaptă.
► Cvadranţii
Mai simplă, diviziunea în cvadranţi defineşte patru părţi. Un plan transversal şi un plan sagital median traversează ombilicul (buricul), formând:
► cvadrantul sophisticated drept
►cvadrantul superior stâng
►cvadrantul inferior drept
► cvadrantul inferior stâng Cvadranţii sunt folosiţi mai degrabă în vederea situării unei dureri, a unei tumori sau a unei alte anomalii a cavităţii abdo-minopelviene.
Alte cavităţi
► Cavitatea orală, care conţine limba şi dinţii.
► Cavitatea nazală, în care se găseşte nasul.
► Cele două cavităţi orbitare, care conţin globii oculari.
►Cavităţile urechii interne, unde se găsesc oasele urechii medii.
► Cavităţile sinovîale ale articulaţiilor.
Membrane
► Membrana seroasă înveleşte viscerele şi acoperă pereţii toracelui şi ai abdomenului. Ea este formată din două foiţe (viscerală şi parietală), între ele aflându-se un lichid analog limfei, care cut back fricţiunea dintre organe permiţând alunecarea lor unele pe altele, în timpul mişcărilor şi peristalticii intestinale.
► Pleura este membrana seroasă a cavităţiilor.
► Pericardul este membrana seroasă a cavităţii pericardice. Foiţa sa viscerală înveleşte inima, în timp ce foiţa sa parietală face legătura cu structurile mediastinului.
► Peritoneul este membrana seroasă a cavităţii abdominale. Foiţa sa viscerală acoperă viscerele abdominale, în timp ce peritoneul parietal acoperă peretele belly şi faţa anterioară a diafragmei. Spaţiul dintre cele două foiţe ale peritoneului este cavitatea peritoneală, plină cu serozitate, în care sunt situate majoritatea organelor abdomenului. Totuşi, unele dintre ele se află între peritoneul parietal şi peretele belly posterior: în acest caz, sunt numite retroperitonea-le. Acesta este cazul rinichilor, al glandelor suprarenale, al duodenului, al intestinului subţire, al intestinului gros şi al unor porţiuni ale aortei abdominale şi venei cave inferioare.