Al treilea trimestru de sarcină se întinde din săptămâna a 29-a de sarcină până la naşterea copilului. Aceasta reprezintă perioada în care femeile se pot pregăti de naşterea care se apropie.
Sarcina pe saptamani – Al treilea trimestru de sarcină reprezintă perioada în care femeile încep să resimtă multe dintre neplăcerile caracteristice sarcinii. De exemplu, poate deveni dificil să găsească o poziţie confortabilă de dormit; visele devin adeseori mai frecvente şi animate. Visele de pierdere a sarcinii sau de naştere a unui făt mort reprezintă un mod de pregătire psihologică a subconştientului în eventualitatea unui rezultat nedorit şi o cale de aducere la suprafaţă a acestor temeri.
Din cauza modificării centrului de greutate, prin mărirea uterului şi creşterea laxităţii articulaţiilor bazinului, femeile gravide suferă adeseori de dureri lombare Ide spate).
In ultimele săptămâni de sarcină, se semnalează frecvent contracţii Braxton Hicks – întărirea şi contractarea uterului, ca un fel de travaliu „de probă”, care pregăteşte naşterea propriu-zisă. Acestea durează 30 de secunde, iar unele femei nu le sesizează. Când capul copilului intră în pelvis, în jurul vârstei de 36 de săptămâni, mama va începe să se simtă mai confortabil şi să respire mai uşor.
Pentru multe dintre femeile care au un loc de muncă, intervalul cuprins între începerea concediului prenatal – adeseori în jurul săptămânii 32 de sarcină – şi naşterea propriu-zisă, repezintă singura perioadă de timp pe care acestea o au exclusiv pentru ele. Unele o folosesc pentru a încerca noi hobby-uri sau pentru a citi cărţi pentru care nu avut timpul necesar până atunci.
Este de asemenea momentul când cuplurile pot profita la maximum de ocazia de a petrece timpul împreună acasă şi în afara ei, înainte de venirea pe lume a bebeluşului.
Mai mult timp liber permite femeilor să aibă oportunitatea de a se gândi mai mult la copilul lor. Acest lucru contribuie în mod semnificativ la întărirea legăturilor dintre mamă şi copil. în jurul lunii a şasea, auzul fătului este complet dezvoltat, iar unii părinţi încearcă să îl stimuleze prin citirea cu voce tare, muzică şi vorbind cu ei.
în cursul celui de-al treilea trimestru, cuplurile care au deja copii trebuie să îi pregătească pe aceştia pentru venirea pe lume a bebeluşului. Copiii mici au nevoie de o pregătire atentă şi delicată, pentru a primi cu bucurie vestea că vor avea un nou frăţior sau o surioară.
Copiilor trebuie să li se permită să se simtă implicaţi în desfăşurarea sarcinii, de exemplu prin punerea mâinilor pe abdomenul mamei, pe măsură ce acesta se măreşte, pentru a simţi loviturile bebeluşului.
Copiii singuri la părinţi care s-au bucurat în mod exclusiv de dragostea ambilor părinţi, se pot simţi neglijaţi. Ca urmare pot apărea fenomene de regresie care constau în reîntoarcerea copiilor mai mari la comportamentul de bebeluşi, prin care de exemplu, nu mai vorbesc sau au nevoie din nou de scutece, pentru a obţine atenţia părinţilor.
Către finalul perioadei de sarcină, multe femei manifesta aşa-numi-tul „instinct de cuib”, prin care dau dovadă de un surplus de energie şi entuziasm pentru pregătirea casei în vederea sosirii noului venit.
In stadiile mai tardive de sarcină, femeile prezintă frecvent un surplus de energie prin care doresc să facă pregătirile necesare pentru venirea acasă a noului venit. Acest fenomen este denumit „instinct de cuib”.
Dacă mama are destulă energie şi nu s-au făcut încă pregătirile care vizează camera bebeluşului şi achiziţionarea echipamentelor (ca de exemplu pătuţul şi scaunul de maşină) şi a hainelor strict necesare, acum poate fi momentul ca acestea să fie duse la îndeplinire. Pentru evitarea oboselii, femeile ar trebuie să încerce să îşi desfăşoare activitatea în serii de scurtă durată. Este important de asemenea ca şi tatăl să fie implicat, pentru a se putea pregăti astfel pentru schimbările pe cale să se producă.
Femeile aflate în al treilea trimestru de sarcină prezintă adeseori o senzaţie de disconfort şi oboseală. Somnul poate fi tulburat de dureri de spate şi de vise animate.
DECIZII COMUNE
Viitorii părinţi au de luat decizii importante împreună – de exemplu care va fi numele copilului. Ei trebuie să găsească un nume cu care sunt amândoi de acord şi care i seva potrivi copilului la orice vârstă. Pentru mulţi părinţi, numele simbolizează o anumită imagine sau caracter, iar părinţii pot dori ca numele pe care îl vor alege până la urmă să fie cel mai potrivit pentru copilul lor.
în această perioadă, cuplurile pot dori să discute despre modulîn care vor creşte copilul şi îşi vor împărţi sarcinile privind îngrijirea copilului. Poate fi nevoie ca viitorii taţi să discute cu angajatorii despre posibilitatea unor concedii de paternitate în care să îşi poată ajuta partenera imediat după naşterea copilului.
PREOCUPĂRI
Pe măsură ce se apropie termenul, este normal ca mamele aflate la prima naştere să aibă emoţii legate de experienţa care le aşteaptă; tot aşa, mamele care au mai născut şi au avut parte de o experienţă neplăcută pot manifesta şi ele o stare de nervozitate legate de acest moment.
îngrijorările frecvente printre mamele care nasc pentru prima oară se referă la modulîn care vor putea face faţă durerii şi dacă îşi vor pierde controlul şi vorîncepe să ţipe sau să eliminefecale. Ele pot fi îngrijorate şi în legătură cu necesitatea unei eventuale epiziotomii (incizie a ţesuturilor aflate în jurul orificiului de deschidere a vaginului, prin care se uşurează naşterea).
Imaginarea contracţiilor este dificilă şi în ciuda existenţei unor descrieri sugestive, experienţa propriu-zisă nu poate fi transpusăîn realitate. Printre celelalte motive de îngrijorare se numără îndoielile asupra existenţei instinctelor materne adecvate, precum şi cele privind modul de mânuire a bebeluşului.
Mulţumită existenţei a numeroase informaţii concrete asupra opţiunilor disponibile, cuplurile devin mai încrezătoare asupra experienţei care îi aşteaptă şi simt că au mai mult control în această privinţă. Printre factorii care trebuie luaţi în consideraţie, se numără: dacă naşterea va avea loc la spital sau acasă (în ţările unde este posibil acest lucru), dacă mama îşi doreşte analgezie în timpul travaliului şi dacă nou-născutul va fi hrănit la sân.
Este important ca viitorii părinţi să se pregătească dinainte pentru faptul că poate fi nevoie de intervenţii medicale neaşteptate.
Femeile pot deveni atât de implicate în lecturile privind sarcina şi naşterea, încât să ignore învăţarea modului în care se îngrijeşte un nou-născut. Din păcate, când copilul s-a născut deja, nu prea mai este timp pentru asta. Ultimul trimestru poate fi momentul în care mama să capete experienţă în îngrijirea copiilor cu ajutorul prietenelor care au copii.
Femeile pot fi dezamăgite de faptul că termenul stabilit a trecut şi nu există încă niciun semn de declanşare a travaliului. Numai circa cinci la sută dintre copii se nasc exact în ziua preconizată. Dacă sarcina continuă mult după această dată, femeile pot deveni depresive.
Unul dintre semnele evidente că naşterea este iminentă este reprezentat de o scurgere de lichid („ruperea apelor”), prin dislocarea dopului de mucus care închide colul uterin în cursul sarcinii. Lichidul este transparent şi poate prezenta urme de sânge; apariţia lui arată că naşterea va avea loc în următoarele 12 zile.
Odată cu declanşarea travaliului, mama va fi internată in salonul de naşteri. Foarte puţine naşteri au insă loc exact la data preconizată.
Barbatii se pot simţi adeseori neglijaţi in cursul sarcinii partenerei lor. Participarea amândorura la cursuri prenatale va ajuta viitorul tată să se simtă mai implicat.
Inainte de momentul naşterii, femeia discută cu moaşa. Va lua în consideraţie toate opţiunile pentru pregătirea travaliului.